Incă mai stric jucării. Mă întreb dacă le stric pentru că m-am săturat de ele sau pentru că nu ştiu să mă joc. Problema e că nu ştiu când nu-mi mai place acea jucărie, dar involuntar fac totul posibil să o rup în zeci de bucăţele şi când nu mă mai pot juca cu ea realizez că, deşi sigur nu-mi mai plăcea, aş fi vrut să o mai fi păstrat puţin, că poate m-aş fi reîndrăgostit de ea peste o vreme, după alte jucării. Se strică prea uşor totuşi.
6 Responses to “Incă mai stric jucării”
daniela
Iulie 20th, 2010 at 12:42 am
Iulie 20th, 2010 at 12:42 am
dupa experientele de agonie si extaz prin care viata ma trecut ca sa imi arate ca defapt totu e asa cum eu cu mintea asta bolnava am construit si ni.am dorit cred si ca am fost o jucarie prea des distrusa si asta dosr pentru ca nu am stiut eu cum sa fiu ! dar nu ma mai victimizez e odr vina mea lumea asta e vina mea ! cand vom realiza noi oameni ca dor cu un singur gand putem schimba lumea ! ce prosti aberez iar va stresez si pare ca deviez de la subiect ! app nasta esti bun inca astept si concertul din focsani sau brasov mai nou !!
daniela
Iulie 21st, 2010 at 10:24 am
Iulie 21st, 2010 at 10:24 am
despre cele care o sa fie in care o sa te vad cantand ! dosr nu crezi ca o sa renunti asa usor !! sau ca te lasam asa usor sa renunti
Iulie 19th, 2010 at 12:35 am
Si eu mai stric, si atata timp cat o sa pun mana pe jucarii, o sa le stric:)))