Nu viata e monotona ci persoana care o traieste.Nu sunt in stare sa dau sfaturi dar relativ pot sa-mi exprim o parere.Eu zic sa privesti viata din alte perspective.Viata e frumoasa..traieste-o la maxim fara sa te gandesti vreodata la consecinte si o sa vezi ca ii duci dorul monotoniei apoi.Cu bine,Alex

da clar viata e monotona !!!!!!! azi ma.m trezit si nu am observat cum soarele incerca sa imi intre in camera si cad am deschis fereastra nu am vazut vrabiuta care a zburat speriata pe o alta creanga . am plecat grabita nici au am observat ingerasul care dormea strangand in brate un ursulet (sora mea) pe fata caruia nu am avut timp sa observ zambetul dupa ce am invelit.o ! apasata de griji in drumul catre scoala nu am avut timp sa respir aerul rece al dimineti ! dupa scoala rutina continua cu plimbarea in parc singura dar preocupata de ciocolata mea si gasirea unui loc pe o banca unde sa ma alinte razele soarelui nu am timp sa observ zabetul de pe chipul copiluluii care o roaga pe mama sa mai stea doua minute in parc si o pacaleste cu un pupic ! inapoi acasa intre 4 pereti incercand sa fug de rutina nu am timp sa ma opresc o clipa sa ii spun mamei mele ca eu chiar o iubesc ! si alergand se lasa seara luna apare si eu ies iar la plimbare si sperand ca macar acum o sa pot scapa de monotonie si de rutina pe banca din parc sub un copac imi doresc macar acum mintea mea asta bolnava sa taca o clipa sa pot asculta liniste . si maine tot asa off viata asta trece of rutina da viata asta chiar e monotona ore cum reusesc sa mai traiesc asa !!

Daca asculti piesa “Evadatul” si citesti ce a scris Nasta mai sus, ai sa vezi cat de fain se inchide discursul intr-un punct dupa caderea in spirala…