Nici soarele nu mai rasare ca pe vremuri. Din acest motiv se si numeau vremuri bune, datorita rasaritului. Atunci vedeam apusul ca fiind trist, deoarece pierdeam soarele, dar azi este romantic. Romantic ar fi daca ai asocia apusul cu sfarsitul lumii si da, dorind sa-l vezi impreuna cu persoana iubita, ar deveni un gest romantic. De final. Ultime clipe impreuna, un final fericit.
La rasarit vezi cum ia viata soarele, cum este construit parca raza cu raza pentru a-ti intretine tie viata. O viata plina de romantism. Romantismul intretine arderea, flacara iubirii, dar noi consideram romantic apusul, cand flacara dispare. D’aia o iubesti mai mult cand nu mai e aproape.
4 Responses to “Romantic e apusul”
AndreiRares
August 24th, 2009 at 12:52 pm
August 24th, 2009 at 12:52 pm
Romantici vrem sa fim dar nu suntem decat atunci cand suntem singuri. Cand o avem aproape parca nu avem curajul sa fim. Suntem niste copii care asteapta primul sarut, prima atingere, prima soapta in schimb cand trecem de aceasta copilarie uitam sa mai fim. Timpul trece la fel ca si dragostea. Totul se pierde insa nu se uita. Amprenta ramane. Sa fiu rau?! sau obiectiv?! Dragostea dureaza o secunda. Atat cat o vezi pe ea dezgolindu-si visele si lacrimile…poate nici macar atat. Nu vreau sa mi se spuna ce e dragostea. Stiu doar ca dureaza cat sa-mi faca rau, sa ma amageasca. E jucausa, nu imi vrea raul dar nici bine nu imi face. E o copila si totusi oamenii se tem de ea, de ultimele ei clipe caci cu siguranta vor veni…sub orice forma.Nu sunt pesimist si ma bucur de fiecare alta dragoste. De fiecare alta secunda. Sa-i spun “te iubesc”?! Mi-e prea mult si visele-mi se spulbera. Cu alte ocazii voi mai scrie sperand sa-mi recunosc iubirile. Apusul nu doare. E un nou inceput!
August 19th, 2009 at 4:49 pm
Nimic nu mai e ca pe vremuri, nici tu, nici eu, nici lumea din jur, nici vremurile… Si sa stii ca iti va fi din nou aproape, fie in aceeasi sau in alta forma. Iar daca ai ales bine, iti va incalzi mana cu a ei si la apus, dar si la rasarit.